Civilizaţia Uriaşilor

A fost odată ca niciodată…

Ca orice legendă surprinzătoare şi această povestire are partea ei de adevăr, bine ascuns, ocultat… Acei care se vor recunoaşte ca ascunzînd informaţii asemănătoare cu rîndurile de mai jos sunt rugaţi cu insistenţă să le popularizeze! Oricînd neamul românesc poate avea parte de un nou Petre Ispirescu sau Ion Creangă!

Poartă diferite denumiri, funcţie de arie geografică şi limbă – căpcăuni (de la denumirea veche cap-cani), uriaşi, tatinii (titanii, după Homer), gugani (locuitori ai Culmii Gugu – în Retezat), giganţi, ciclopi (locuitori mitici ai Pontului Euxin, apreciaţi pentru realizări arhitectonice megalitice, după Homer), aloizi (după numele gigantului Otus din legendele greceşti) – este vorba de aceeaşi rasă humanoidă, dar de dimensiuni gigantice, preistorici locuitori ai Pămîntului. Mitul acesta a fost transmis atît prin tradiţia orală, cît şi prin lucrările unor Homer, Herodot, Aristotel, Densuşianu, Victor Kernbach, R. Vulcănescu, etc. – ajungînd povestit şi repovestit pînă în zilele noastre.

Cel mai important fapt este că s-au găsit şi sunt găsite în continuare, de către arheologi, dovezi palpabile ale existenţei acestor fiinţe mitice, o dovadă că legendele şi miturile pot suplini cu uşurinţă paragrafe nescrise ale istoriei mileniilor trecute.

Un cortegiu de uriaşi trece prin codrii ducînd cu ei lumina soarelui. Undeva trebuie să oprească, trebuie să ridice o înaltă cetate. Locul este ales între Tisa şi Mara, între Iza şi Vişeu. Cingălău, stăpînul cetăţii, trăieşte bucuria deplină a puterii; în zorii zilei se naşte unica lui fiică, fiica soarelui, Rozalina. Apele izvoarelor clipocesc în linişte. Ţara uriaşilor pare veşnică, pînă cînd, de sus, din ceruri, i se pecetluieşte destinul. Cingălău va rămîne singur. Rozalina se va mărita cu un pui de om şi de aici seminţia maramureşenilor va dăinui cît veacurile.

E povestea lui Cingălău, bătrînul înalt cît Pietrosul, dar cu suflet de copil, care îşi plînge drama dispariţiei stirpei sale şi a lumii în care şi-a petrecut nenumăratele veacuri din lunga viaţă. Cîndva un nărăvaş adolescent ce dobora cu buzduganul stelele de pe cer pentru a le înşira la gîtul femeii iubite, Cingălău a fost sortit să devină ultimul dintre uriaşi, binecuvîntat de Dumnezeu cu un urmaş – frumoasa Roza Rozalina (var. Ruja Rujalina):

Written by Administrator