Strabon şi tracii din Grecia şi Troia

Strabon şi tracii din Grecia şi Troia

Autorii antici, mai ales cei latini şi greci, ne-au lăsat o bogată moştenire literară cu privire la strămoşii noştrii, la modul lor de viaţă, spaţiul ocupat de aceştia şi interacţiunile avute cu alte populaţii. Din Anatolia până în Grecia continentală şi unele insule elene, influenţa tracilor este recunoscută de cronicarii antichităţii, de la care ne parvin, peste veacuri, informaţii încă ascunse de istoria oficială. De pildă, există oare vreo legătură între traci şi troieni? Rămane să aflăm împreună în cele ce urmează…

Ca orice mare călător, Strabon manifestă un interes constant şi o sensibilitate deosebită în problemele de limbă. El semnalează adeseori deosebiri lingvistice, aducând în discuţie glose străine (pe care le traduce) şi exemplificări. Se poate spune că şi acesta este un alt aspect – numit aici – al ideii de schimbare, care guvernează filosofia istorică şi geografică a sa. Schimbarea mai înseamnă şi varietate. În legătură cu dialectele greceşti, Strabon observă: „Aproape că şi astăzi, fiecare cetate îşi are graiul său” .

În Peninsula Balcanică se petrec şi schimbări fonetice, şi geograful o spune explicit: „Numele suferă multe schimbări, mai cu seamă la barbari. De pildă, o seminţie tracă poartă numele de sintieni, apoi sinţi, apoi sai … Aceiaşi oameni se numesc în prezent sapei”.

Toţi aceşti traci îşi aveau aşezările în preajma Abderei şi în insulele de lângă Lemnos. La fel şi brygii şi brigii şi phrygii sunt unii şi aceiaşi, şi Menecrate Elaitul [1] deduc originea numelui mysilor de la faptul că lydienii îi zic fagului găsit în abundenţă în împrejurimile Olympului mysian, mysos. „Drept mărturie stă şi limba lor, care este un amestec de lydiană şi frigiană” . „Pe aici pe undeva se află şi muntele Bermion [2] (VII, frg. 25- Fragmenta Palatino-Vaticana). La poalele muntelui Bermion este situat oraşul Beroia [3] (VII, frg. 26). Peanul tracilor este numit de eleni “imnul Titanilor”. Citându-l aproximativ pe Homer, Strabon distinge între două locuri omonime: Samosul tracic (cf. Il. XIII, N, 12-13) şi Samosul ionic (VIII, 3, 6/339).

În altă parte este numită fortăreaţa Samicon „care, odinioară, a fost un oraş, numit Samos, poate pentru înălţimea lui, deoarece (localnicii) numesc samos înălţimile”. La est de Delphi este situat orăşelul Daulis, unde se spune că a domnit tracul Tereus [4] … Oraşul şi-a primit numele de la acele locuri împădurite, pentru că oamenii din partea locului numesc dauloi, „acoperite”, locurile împădurite „Oraşul Ithome [5] … se spune că nu trebuie pronunţat astfel, ci fără prima silabă  (deci Thome), pentru că aşa se numea înainte în prezent numele lui e schimbat în Thamai”.

Un pasaj cu totul excepţional este cel în care Strabon recunoaşte „omonimii”, noi am spune mai curând paronomasii sau corespondenţe traco-troiene: „Exista şi în Lesbos un oraş Arisbe  al cărui ogor îl stăpâneau methymnienii; este şi un râu Arisbos în Tracia  după cum am spus, şi în apropierea lui locuiesc tracii kebreni [6] (cf. XIII, 1, 51/606 şi 607). Tracii şi troienii au multe nume la fel, de pildă, tracii scai, râul Scaios, zidul Scaion şi Porile Skeie [7] din Troia; tracii xanthi şi râul Xanthos în Troia, Arisbos  afluent  al Hebrului,  Arisbe de lângă Troia;  râul   Rhesos la Troia,  Rhesos  regele  tracilor.

De asemenea, exista încă un personaj omonim cu Asios Hyrtacidul [8] … ce-şi avea locuinţa pe râul Sangarios în Frigia”    Un Kycnos, trac de obârşie, rege în Corint, este tatăl lui Tennes, după numele căruia a fost numită insula Tenedos [9] (XIII, 1, 406/604). Se spunea pe vremea lui Strabon că Tralles este întemeiat de argieni şi de câţiva traci trallieni, de la care se trage numele oraşului. (XIV, 1, 42/649). În sfârşit, la capătul opus al Europei, la Nord de Laccetania, se află neamul vasconilor [10] , la care este situat oraşul Pompelon [11] , altfel zis Oraşul lui Pompeius.

note:
[1] Menecrate elaitul, filosof şi istoriograf din sec. IV a. Chr., autor a două lucrări, „Întemeieri” şi „Descrierea Hellespontului”. Este posibil şi ca Strabon să se fi gândit la alt Menecrates din Xanthos, de asemenea din sec. IV, autor al unei istorii a Lyciei, Lukiakav, în cel puţin 2 cărţi.

[2]  Bermion, munte în sudul Macedoniei, azi M-ţii Doxa, în ţinutul brigilor (Bryges, adică Phryges), pe malul stâng al cursului inferior al fluviului Haliacmon (azi Bistritza) şi la vest de oraşul Beroia.

[3] Beroia, azi Verria, oraş în regiunea macedoneană Bottiaia la stânga cursului inferior al fluviului Haliacmn, pe versantul estic al muntelui Bermion.

[4] Tereus, rege trac legendar, căsătorit cu Procne, fiica regelui Atenei Pandion. Acesta însă o pângăreşte pe sora soţiei sale, Philomela, căreia îi taie limba, ca să nu dezvăluie taina, şi o închide într-un turn. Nefericita captivă brodează păţania sa cu litere de aur pe o ţesătură pe care i-o trimite surorii ei, la sărbătoarea orgiilor. Procne, în fruntea unei cete de femei în delir, o eliberează pe sora sa, îl ucide pe Istros, propriul ei fiu cu Tereus, şi-l serveşte la masă regelui îmbuibat de vin. Deodată regele se trezeşte, apucă un topor şi le urmăreşte pe cele două femei, care, în clipa când sunt ajunse din urmă, se prefac, una în privighetoare, cealaltă în rândunică, iar regele însuşi, în pupăză. Au istorisit legenda Aristofan în Păsările şi Ovidiu în Metamorfoze.

[5] Ithome, oraş din regiunea thessaliană Hestiaiotis, azi Phanari, numit de către băştinaşi şi Qwvmh, Qamaiv (?), Qouvmaion.

[6] Tracii kebreni, al căror nume trebuie pus în legătură cu numele oraşului Kebren (Kevbrhn), la Strabon de asemenea cu forma Kebrhvnh, situat în Troada, pe râul actual Caldag lângă Alpinarköy, colonie a cetăţii Cyme.

[7] Porţile Skeie, poartă principală a Troiei, la S sau NV zidului de incintă, frecvent pomenită în Iliada. Hesychios explică denumirea ca poarta „stângă” (cf. lat. scaevus, Scaevola) sau „înclinată” şi o identifică cu poarta Dardană. Skaioiv=Dardavnioi.

[8] Asios Hyrtacidul sau {Urtako” din Arisbe, la Homer, aliat al troienilor, Il. XII M, 95. Homer cunoaşte şi un alt Asios, frigian, fiul lui Duvma” şi fratele Hecubei, Il. XVI P, 717. Vezi şi nota 1. Cf. mai sus şi XIII, 1, 20/590.

[9] Insula Tenedos, situată în faţa litoralului Troiei, se întinde pe 10 km. lungime şi 5 km. lăţime, în suprafaţă de 41 km2, înălţime 190 m, frecvent amintită în Iliada. Datorită poziţiei sale strategice, a jucat un rol foarte important în Războiul Troian. Localitatea antică avea 2 porturi. çntemeietorul legendar al ei, adorat cu cinstiri divine, era considerat Tennes, fiul lui Kyknos.

[10] Neamul vasconilor, ocupa actuala Ţară a Bascilor, Navarra şi Alto Aragón până la fluviul Ebro.

[11] Oraşul Pompelon (lat. Pompaelo), format cu sufixul -lo iberic, azi Pamplona.

 

un articol de Valentin Roman (fragment preluat, parţial, din “ROMANO-DACICA III – izvoarele antice ale istoriei României”, coordonator prof. dr. Eugen Cizek)

Articol preluat de pe http://adevaruldespredaci.ro

Written by Administrator