Enigmele asezarii neolitice de la Turdas

În luna august 2012, arheologii au anunţat că au descoperit, în urma săpăturilor efectuate pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu-Nădlac, un oraş neolitic mai vechi decât piramidele. Ceea ce nu s-a dat publicităţii din acea locaţie este o piatră rotundă, inscripţionată cu semne ale alfabetului de la Tărtăria, prima scriere din lume.Generalul Mircea Chelaru e convins că piatra găsită lângă oraşul preistoric este inscripţionată cu semne ale alfabetului de la Tărtăria, vechi de 7.500 de ani, descoperit aproximativ în aceeaşi zonă, în 1961. Ce l-a făcut să creadă asta: patru semne de pe piatră seamănă cu litere ale acelui alfabet din Neolitic

Aşezarea din Epoca Pietrei descoperită pe traseul autostrăzii aparţine culturii neolitice “Turdaş”, din sudul Transilvaniei, şi a fost ridicată cu cel puţin 2.500 de ani înainte de celebrele piramide egiptene (2630 – 2611 î.Hr.).

Situl se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii şi cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase.

În apropierea oraşului străvechi a fost scoasă la lumină şi o piatră, pe care sunt scrijelite mai multe semne ciudate. Cel care ne-a furnizat fotografiile şi ne-a povestit despre piatră este generalul în rezervă Mircea Chelaru, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei, care a vizitat şantierul arheologic. “Vă trimit ceea ce am văzut la Turdaş, pe traseul excavaţiilor autostrăzii. Am fost acolo cu profesorul Victor Crăciun, senatorul Avram Crăciun şi fotograful Virgil Jireghie de la Arad. Priviţi înscrisurile şi comparaţi- le cu cele de la Tărtăria şi Oteleştii de Iaşi! Este numitorul comun al existenţei noastre inteligente de mii de ani”, ne-a declarat generalul în rezervă dr. Mircea Chelaru.

Într-adevăr, chiar şi la o verificare sumară, se pot identifica uşor pe această piatră patru elemente care corespund alfabetului de la Tărtăria, aşa cum a fost el descoperit pe trei tăbliţe de lut, vechi de 7.500 de ani.

Oraşul neolitic descoperit în august pe traseul autostrăzii Sibiu-Nădlac are o suprafaţă de 100 de hectare

Menţionăm că elemente ale acestei scrieri, încă nedescifrată, au mai fost descoperite în alte 100 de situri arheologice, aflate în România şi în jurul ei şi cercetate încă din anul 1874. Perioada în care a fost folosit acest alfabet se întinde între anii 5500 şi aproximativ 3000 î.Hr.

E cel mai vechi alfabet european

În anul 1961, cercetătorul Nicolae Vlassa a descoperit într-un sit arheologic de la Tărtăria (judeţul Alba), între Alba Iulia şi Orăştie, trei tăbliţe de lut foarte ciudate, de formă discoidală, care cuprind, printre altele, patru grupuri de semne, despărţite prin linii, ale unui alfabet.

Aceste patru semne din alfabetul străvechi se regăsesc şi pe piatră

O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de ani, iar scrierea sumeriană, care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume, are doar 5.500 de ani.

Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet, de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin.

Dispariţia scrierii de tip Tărtăria, menţionată în calendarul maya?

Conforme datelor arheologice, scrierea de tip Tărtăria a dispărut din spaţiul balcanic pe la anul 3000 î.Hr., adică în momentul în care s-a făcut trecerea de la Epoca Pietrei la Epoca Bronzului.

Acestea sunt plăcuţele descoperite la Tărtăria

Aproximativ în aceeaşi perioadă au pierit şi alte mari civilizaţii preistorice foarte avansate, cea a Sumerului, din zona actualului Irak, şi civilizaţia Harapa, din vechea Indie – dispărute brusc, fără o explicaţie ştiinţifică acceptabilă. E ca şi când o lume ar fi murit, din Europa până în India, pentru a fi înlocuită de alta.

Un fragment ceramic inscripţionat cu simboluri necunoscute, ce ar putea dovedi existenţa scrisului în neoliticul timpuriu, a fost descoperit de arheologi pe şantierul autostrăzii Sibiu-Orăştie, la nord de Miercurea Sibiului, a anunţat, miercuri, directorul Muzeului Naţional Brukenthal, Sabin Luca.

Descoperire arheologică: fragment cu simboluri necunoscute
 Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, instituţie care a coordonat lucrările de cercetare arheologică pe traseul autostrăzii Sibiu – Orăştie – lotul 3, a prezentat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un fragment ceramic descoperit într-un complex de locuinţe datate de dinainte de anul 6.000 i. Hr.

Fragmentul ar putea dovedi că în perioada respectivă existau sisteme de scriere şi, potrivit lui Sabin Luca, este “singurul fragment cunoscut, din acest moment cronologic, cu astfel de simboluri”.

“Eu sunt zguduit. Am organizat nu ştiu câte simpozioane, am publicat nu ştiu câte volume internaţionale cu semne, simboluri, căutând să destructurez ideea după care în perioada asta existau sisteme de scriere. Eu tot timpul am zis că există sisteme de comunicare care nu înseamnă scriere, ci simboluri. Nu ştiu ce să zic în cazul acesta, e ceva ordonat, cu simboluri variabile, dar vă daţi seama că nu e ornament. E clar că e un sistem de punere a ceva într-o ordine, cu tipuri diverse şi va rămâne un prilej de dispute. Când va apărea în lumea internaţională va stârni o furtună”, a afirmat directorul Muzeului Naţional Brukenthal.

Complexul de locuinţe a fost descoperit în situl arheologic denumit “Miercurea Sibiului 2”, localizat la nord de 

“Am avut şansa să descoperim încă un sit din primul val de neolitizare din România. (…) Acesta se datorează unor comunităţi care au venit în vremea aceea undeva dinspre Macedonia, cele mai apropiate analogii pentru materialele descoperite se află în Macedonia sârbă şi cea grecească, deci nordul Greciei. E ciudat, dar asta este istoria. Din punct de vedere ştiinţific este o descoperire deosebită”, a declarat Sabin Luca. Arheologii sibieni au explorat trei locuinţe, alături de cuptoare şi mii de fragmente de ceramică, dar ar mai putea fi, după calculele lor, alte trei – patru locuinţe din această perioadă rămase neexplorate, în apropiere.

Aceste descoperiri ne arată că aceste comunităţi au venit năvalnic cu noua tehnologie a neoliticului cunoscută: agricultură, creşterea animalelor, arhitectură de alt tip, alte relaţii sociale, faţă de vânătorii ce stăteau pe aici, şi au stăpânit locul, mai întâi în această zonă – Oltenia, o parte din Banat şi jumătatea de vest a Transilvaniei”, a explicat Sabin Luca.

Săpăturile au fost realizate la o adâncime de aproximativ cinci metri, în perioada martie – iunie a.c. “Oricât ne-am fi căznit nu am fi reuşit să descoperim situl prin mijloace academice fiindcă au fost 4 – 5 metri adâncime, la un moment dat a căzut drumul tehnologic din cauza adâncimii mari a săpăturilor. Cu niciun mijloc de detecţie actual nu se putea descoperi acest sit. Nimeni nu sapă cu hârleţul la patru metri sperând că va descoperi ceva”, a mai spus directorul muzeului din Sibiu. În situl Miercurea Sibiului 2 au fost găsite, în total, 29 de complexe cu material arheologic, ce aparţin neoliticului timpuriu – cultura Starcevo-Criş, primei epoci a fierului şi perioadei Evului Mediu timpuriu.

Articol prelucrat dupa libertatea.ro si realitatea.net

Written by Administrator

3 Comments

Tejas

Suntem de acord cu votul electronic ar fi o mana cearesca dar nu mai cred ca se va devinitiva vreodata.Nu cred ca politici nostri o doresc se vrea acest haos sunt dezamagita total.+1

Reply
Erasmus

Bine, bine… dar Schliemann la Hissarlik cati metri a sapat la harlet pana a gasit Troia ?

Iata textul relevant:

Anhand der Tagebucheintragungen, wiedergegeben in “Auf den Spuren der Antike – Heinrich Schliemans Berichte über seine Entdeckungen in der griechischen Welt”

April 1870 – erster Probeschnitt in Troja. Die Grabung an der “Nordwestecke” des Berges stößt in fünf Metern Tiefe auf zwei Meter breite Mauer, die Schliemann als “Bollwerk aus der Zeit Lysimachos” anspricht (gemeint ist vermutlich der Diadoche). Die Grabung muss aus rechtlichen Gründen abgebrochen werden.

Deci Schliemann a sapat de la bun inceput 5 metri adancime (la harletz!!) ca sa dea doar de niste ziduri.

In opinia mea directorul de muzeu de la Sibiu are dreptate daca il completezi: Nici un roman nu va sapa cu harletul la patru metri adancime …;

Altii – da, chiar si daca la 5 metri adancime dau doar de niscai pietre…

Reply
ionut razvan

din pozele publicate cred ca acel scris reprezinta o numaratoare de genul: primul semn este un bat care reprez 1, al doilea semn este un fel de v in picioare care reprez doua bete cu un unghi, al treilea este un triunghi care reprez 3 laturi cifra 3, al patrulea este un v ca si in semnele romane acole e un bat si v care e 4 aici este un v, al cincilea este un v intors gen cel roman v care reprez 5, al saselea are 6 laturi o clepsidra inchisa un opt din laturi drepte un infinit un doua cercuri unite si asa mai departe , daca vi se pare interesant ceea ce v-am scris aici pot sa va ofer mai multe explicatii si v=as ajuta cu cea mai mare placere din lume 0729 535 465 nr meu de tel in caz de vreti sa deschifram impreuna scrierile Amin

Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *